
Copiii nu se nasc știind cum să vorbească sau cum să se joace frumos cu alți copii. Ei învață asta pas cu pas, iar aceste lucruri se numesc abilități sociale. Gândește-te la ele ca la niște super-puteri care îi ajută să se împrietenească și să se descurce în lume. Descoperă mai multe detalii în ghidul următor.
- Ce sunt aptitudinile sociale
- De ce sunt aceste aptitudini sociale atât de importante pentru dezvoltarea copiilor
- 12 aptitudini și competențe sociale esențiale pentru copii
- Abilități sociale în funcție de vârstă
- Primele semne ale abilităților sociale la bebeluși
- Cum îi ajutăm pe cei mici să își dezvolte abilitățile și comportamentele sociale
- Idei de jocuri sociale pentru copii folosind produse de la BNB
- Dezvoltarea empatiei la copii: fundația abilităților sociale
- Provocări în dezvoltarea aptitudinilor sociale și cum să le depășim
- FAQ – Cele mai comune întrebări despre abilitățile sociale la copii
Ce sunt aptitudinile sociale
Din perspectivă psihologică, aptitudinile sociale reprezintă un set complex de comportamente verbale și non-verbale care ne permit să interacționăm eficient și armonios cu ceilalți. Nu e vorba doar despre a ști să spui „mulțumesc” sau „te rog”, ci despre capacitatea de a citi limbajul corpului, de a înțelege emoțiile celorlalți și de a te adapta diferitelor situații sociale.
De ce sunt aceste aptitudini sociale atât de importante pentru dezvoltarea copiilor
Ei bine, influențează fiecare aspect al vieții lor. Fără aceste abilități, copilul ar putea deveni izolat, frustrat sau ar putea dezvolta probleme emoționale.
De exemplu, într-o situație la grădiniță, când copilul vrea să se joace cu o jucărie deja folosită de alt copil, dacă nu știe cum să-și exprime dorințele sau cum să negocieze cu ceilalți, ar putea reacționa prin plâns, furie sau chiar agresivitate — comportamente care duc la respingere din partea celorlalți copii și chiar la mustrări din partea adulților.
Printre beneficiile pe termen lung ale antrenării abilităților sociale se numără:
- Dezvoltare cognitivă: Copiii care interacționează mai mult cu ceilalți sunt expuși la mai multe idei și perspective, ceea ce le stimulează gândirea critică și creativitatea.
- Dezvoltare emoțională: Învață să-și gestioneze emoțiile, să empatizeze cu alții și să dezvolte reziliența în fața provocărilor. Un copil care știe să-și exprime supărarea într-un mod constructiv va fi mai puțin predispus la izbucniri de furie.
- Succes academic: Studiile arată că elevii cu abilități sociale bine dezvoltate se adaptează mai ușor la mediul școlar, colaborează mai bine în proiecte de grup și, în general, au rezultate academice mai bune.
- Relații sănătoase: Pe măsură ce cresc, aceste abilități îi ajută să formeze prietenii durabile, să aibă relații de familie puternice și, mai târziu, să se integreze cu succes în societate și la locul de muncă.
- Bunăstare generală: Copiii cu abilități sociale solide se simt mai siguri pe ei, mai fericiți și mai împliniți.
12 aptitudini și competențe sociale esențiale pentru copii

Copiii pot avea foarte multe abilități sociale, iar acestea se dezvoltă treptat pe măsură ce cresc. Nu există un număr fix, dar iată câteva dintre cele mai importante abilități sociale pe care le pot avea copiii:
1. Comunicarea verbală
Descriere:
Abilitatea de a vorbi clar, coerent și adecvat pentru a exprima idei, nevoi și emoții.
Beneficiu:
Consolidarea relațiilor, evitarea neînțelegerilor și exprimarea eficientă a dorințelor.
Strategii de aplicare:
- Exersarea conversațiilor zilnice și a jocurilor de rol.
- Povestirea evenimentelor din zi și încurajarea exprimării gândurilor.
- Folosirea unui vocabular emoțional („mă simt trist”, „sunt fericit”).
2. Comunicarea nonverbală
Descriere:
Capacitatea de a transmite și interpreta mesaje prin gesturi, expresii, contact vizual și tonul vocii.
Beneficiu:
Îmbunătățește înțelegerea mesajelor și creează conexiuni mai profunde cu ceilalți.
Strategii de aplicare:
- Jocuri de mimă pentru recunoașterea emoțiilor.
- Urmărirea de filme fără sonor și interpretarea expresiilor personajelor.
- Oglindirea expresiilor și posturilor în oglindă.
3. Ascultarea activă
Descriere:
Capacitatea de a asculta cu atenție, de a înțelege și de a răspunde în mod adecvat la ceea ce spun ceilalți.
Beneficiu:
Promovează relații sănătoase, crește empatia și reduce conflictele.
Strategii de aplicare:
- Jocuri în care copilul trebuie să repete ce a auzit.
- Discuții zilnice în care se menține contact vizual și se oferă răspunsuri relevante.
- Întrebări de clarificare: „Ce a vrut să spună X?”, „Cum te-ai simțit când ai auzit asta?”
4. Empatia
Descriere:
Abilitatea de a înțelege și a simți emoțiile celorlalți, punându-se în locul lor.
Beneficiu:
Favorizează compasiunea, sprijinul reciproc și relații sociale profunde.
Strategii de aplicare:
- Discutarea emoțiilor personajelor din povești.
- Întrebări precum: „Tu cum te-ai simți în locul lui?”
- Încurajarea de gesturi de sprijin față de ceilalți (îmbrățișări, cuvinte de încurajare).
5. Colaborarea
Descriere:
Lucrul eficient împreună cu alții pentru atingerea unui obiectiv comun.
Beneficiu:
Dezvoltă abilități sociale, responsabilitate colectivă și respect față de opiniile celorlalți.
Strategii de aplicare:
- Activități de echipă (jocuri, construcții, gătit împreună).
- Stabilirea unor roluri clare în cadrul unui proiect.
- Discuții despre ce înseamnă un „partener bun”.
👉 Ca părinte, vezi cum abilitățile de colaborare îi pot deschide copilului tău uși în viitor și îl pot ajuta să construiască relații și cariere de succes: Munca in echipa – afacere de succes
6. Rezolvarea conflictelor
Descriere:
Capacitatea de a gestiona conflictele într-un mod calm, respectuos și constructiv.
Beneficiu:
Reduce tensiunile și învață copilul să negocieze, să coopereze și să găsească soluții pașnice.
Strategii de aplicare:
- Modelarea rezolvării pașnice a conflictelor prin jocuri de rol.
- Încurajarea exprimării sentimentelor în locul reacțiilor impulsive.
- Folosirea pașilor simpli: „Ce s-a întâmplat?”, „Cum putem rezolva împreună?”
7. Respectul
Descriere:
Acceptarea diferențelor și tratarea celorlalți cu considerație, chiar și atunci când nu ești de acord cu ei.
Beneficiu:
Creează un climat sigur, pozitiv și incluziv în grupuri sociale.
Strategii de aplicare:
- Stabilirea regulilor despre respect: „Nu întrerupem”, „Cere voie înainte să iei”.
- Povestiri despre diversitate și diferențe de opinie.
- Exersarea limbajului respectuos și politeței.
8. Gestionarea emoțiilor
Descriere:
Abilitatea de a-ți recunoaște și gexprima emoțiile în mod adecvat.
Beneficiu:
Reduce comportamentele impulsive, îmbunătățește autocontrolul și relațiile sociale.
Strategii de aplicare:
- Învață copilul tehnici de calmare (respirație, numărat, pauze scurte).
- Jurnal al emoțiilor – desenarea sau notarea sentimentelor zilnice.
- Modelarea comportamentului: „Sunt supărat, dar aleg să vorbesc calm.”
9. Dezvoltarea prieteniilor
Descriere:
Capacitatea de a crea și menține relații de prietenie bazate pe respect, sprijin și reciprocitate.
Beneficiu:
Crește stima de sine, încrederea și oferă suport emoțional constant.
Strategii de aplicare:
- Discuții despre ce înseamnă un prieten bun.
- Povestiri despre loialitate, sinceritate, sprijin.
- Jocuri cooperative și activități în perechi.
10. Asumarea responsabilității
Descriere:
Capacitatea de a recunoaște greșelile, de a accepta consecințele și de a învăța din ele.
Beneficiu:
Construiește caracter, integritate și încredere în sine.
Strategii de aplicare:
- Reflectarea asupra greșelilor prin întrebări ghidate: „Ce ai fi putut face diferit?”
- Oferirea de oportunități pentru repararea greșelii (ex: ajutor la curățenie).
- Evitarea pedepselor dure, favorizând învățarea din experiență.
11. Respectarea spațiului personal
Descriere:
Capacitatea de a recunoaște și respecta nevoia celorlalți de a avea un spațiu fizic propriu, fără a invada intimitatea sau confortul lor.
Beneficiu:
Ajută la construirea de relații sănătoase și la prevenirea conflictelor sociale. Îi învață pe copii limitele proprii și ale altora, dezvoltând empatia și respectul.
Strategii de aplicare:
- Folosește jocuri cu perne sau cercuri pentru a învăța „bula personală” – fiecare copil are un spațiu imaginar care trebuie respectat.
- Exersează scenarii: „Ce faci dacă cineva stă prea aproape de tine la coadă?”
- Încurajează copilul să ceară voie înainte de a atinge pe cineva sau de a lua un obiect personal.
- Folosește expresii simple: „Fiecare are nevoie de spațiul lui.”, „Întreabă dacă e în regulă să te apropii.”
- Discută despre semnalele nonverbale (distanțare, privire incomodă) ca semne ale nevoii de spațiu.
12. A gândi înainte de a acționa
Descriere:
Abilitatea de a anticipa consecințele acțiunilor și de a face alegeri informate.
Beneficiu:
Îmbunătățește siguranța, autocontrolul și luarea deciziilor responsabile.
Strategii de aplicare:
- Discutarea „scenariilor” de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”
- Pauze de reflecție înainte de acțiune („Respiră și gândește înainte să răspunzi.”)
- Analizarea deciziilor zilnice împreună: „Ce opțiuni ai avut? Ce ai ales? De ce?”
Abilități sociale în funcție de vârstă
Abilitățile sociale sunt precum un set de instrumente pe care le construim și le perfecționăm pe măsură ce creștem și trăim experiențe diferite. Deși anumite competențe sociale se dezvoltă mai ușor la anumite vârste, ele nu sunt statice sau limitate doar la copilărie ori adolescență. Pe măsură ce înaintăm în viață, ne adaptăm aceste abilități în funcție de nevoi, contexte și relațiile pe care le construim. Mai jos găsești un tabel cu principalele abilități sociale dezvoltate la diferite vârste, care te poate ajuta să înțelegi mai bine această evoluție.
| Vârstă | Abilități sociale principale |
| 0-2 ani | Recunoașterea fețelor familiare, răspuns la expresii faciale, zâmbet social, imitarea sunetelor, începerea jocului |
| 3-5 ani | Joacă cooperativă simplă, împărțirea jucăriilor cu ceilalți, exprimarea emoțiilor de bază, înțelegerea regulilor simple, solicitarea ajutorului |
| 6-8 ani | Formarea prieteniilor, cooperarea în grupuri mici, înțelegerea perspectivei altora, respectarea regulilor mai complexe, gestionarea conflictelor minore |
| 9-12 ani | Dezvoltarea empatiei, comunicarea verbală clară, negocierea și compromisurile, lucrul în echipă, gestionarea emoțiilor complexe |
| 13-18 ani | Construirea identității sociale, comunicare assertivă, rezolvarea conflictelor, susținerea prietenilor, înțelegerea și respectarea diversității |
| 19-30 ani | Construirea relațiilor romantice, colaborarea profesională, negocierea în contexte sociale complexe, exprimarea emoțiilor și nevoilor într-un mod matur |
| 31-50 ani | Leadership social, mentorat, gestionarea relațiilor de familie și profesionale, empatie matură, negocierea și medierea conflictelor complexe |
| 51+ ani | Adaptarea la schimbări sociale și de rol, transmiterea experienței, comunicare calmă și reflectivă, sprijin în comunitate, gestionarea izolării sociale |
Primele semne ale abilităților sociale la bebeluși
Așa cum vedem în tabelul anterior, chiar din primele luni de viață, bebelușii încep să manifeste forme timpurii ale abilităților sociale. Deși nu pot vorbi sau interacționa în mod conștient, ei sunt profund receptivi la prezența și expresiile celor din jur. Unul dintre cele mai timpurii semne este zâmbetul social, care apare de obicei în jurul vârstei de 6-8 săptămâni și este o formă primară de comunicare afectivă. Bebelușii încep, de asemenea, să urmărească fețele, să răspundă la tonul vocii și să imite expresii sau sunete, ceea ce arată o conexiune timpurie cu ceilalți.
Pe măsură ce cresc, în jurul vârstei de un an, apar semnele jocului paralel – copiii mici se joacă în preajma altora, chiar dacă nu interacționează direct. Aceste comportamente pun bazele pentru viitoarele interacțiuni sociale mai complexe și sunt dovezi clare că abilitatea de a relaționa începe să se contureze încă din primele luni de viață.
Idei de jocuri sociale pentru copii folosind produse de la BNB

Jocurile și activitățile interactive sunt o modalitate excelentă de a dezvolta abilitățile sociale ale copiilor, iar produsele educative de la BNB.ro pot transforma orice moment de joacă într-o lecție valoroasă pentru cei mici. Iată câteva idei de joculețe creative pe care le poți încerca acasă sau la grădiniță, folosind materiale educative, jocuri de societate și jucării special concepute pentru dezvoltarea socială:
1. Jocul „Cine sunt eu?” cu carduri ilustrate
Materiale necesare: Carduri sau figurine cu animale, personaje sau obiecte
Produse recomandate:
- Poți folosi figurine si seturi de joaca de pe BNB, care includ personaje diverse și animale.
- Sau vezi produsele din categoria jocuri educative și alege acele jocuri care au seturi cu carduri și imagini.
Cum se joacă: Un copil primește pe spate un card sau o figurină fără să vadă ce este, iar ceilalți îi dau indicii sau răspund la întrebări despre personajul/animalul de pe card. Astfel, copilul învață să asculte și să pună întrebări, dezvoltând abilitățile de comunicare și răbdarea.
2. Construim împreună – Seturi de construcție
Materiale necesare: Cuburi din lemn, seturi creative, sau piese de construcție LEGO® educative
Produse recomandate:
- Seturile de jucarii din lemn sunt ideale pentru construcții sigure și durabile.
- Pentru o latură creativă, poți încerca și jucăriile creatie DIY, unde copiii pot construi sau decora propriile obiecte.
- De asemenea, seturile LEGO sunt o opțiune excelentă pentru acest exercițiu.
Cum se joacă: Dă-le copiilor o provocare comună, de exemplu să construiască împreună o casă sau o mașină. Ei trebuie să colaboreze, să împartă rolurile și să găsească soluții, exersând cooperarea și gândirea logică.
3. Povestea în lanț cu figurine sau păpuși
Materiale necesare: Figurine, păpuși sau marionete
Produse recomandate:
- Găsești multe variante pe figurine și seturi de joacă, de la animale la personaje de basm.
- Pentru o atmosferă mai caldă și prietenoasă, poți folosi și jucării de plus.
Cum se joacă: Fiecare copil adaugă o propoziție sau o acțiune la o poveste folosind o figurină. Astfel, dezvoltă creativitatea, exprimarea clară și învață să asculte ideile celorlalți.
Descoperă produsele si rechizitele esentiale care ajută la dezvoltarea socio-emoțională a copilului tău! Răsfoiește caruselul și alege cele mai potrivite instrumente pentru joacă și învățare.
Cum îi ajutăm pe cei mici să își dezvolte abilitățile și comportamentele sociale
Prin jocuri interactive, discuții deschise în familie și exemple pozitive oferite de adulți, copiii pot învăța să fie empatici, să colaboreze cu ceilalți și să-și exprime emoțiile într-un mod sănătos. Încurajarea acestor abilități încă de la o vârstă fragedă le oferă copiilor o bază solidă pentru relații armonioase și succes atât în mediul școlar, cât și mai târziu, în viața de adult.
Jocuri pentru promovarea comunicării deschise și clare (în familie)
Prin jocuri distractive și interactive, copiii învață să asculte activ, să exprime ce simt și să respecte punctele de vedere ale celorlalți. Iată câteva activități simple și eficiente care îi ajută să-și dezvolte aceste abilități sociale esențiale în familie și în viața de zi cu zi.
- Ceva special despre mine – Fiecare membru al familiei scrie sau desenează ceva care îl face special. Puneți bilețelele într-un bol și extrageți pe rând. Se citește cu voce tare, iar ceilalți încearcă să ghicească. Când se ghicește corect, „persoana specială” povestește mai mult. E un mod grozav de a descoperi lucruri noi despre cei din casă!
- Reținerea numelor – Poate părea amuzant într-o familie mică, dar îl poți transforma într-un joc de memorie afectiv: fiecare spune numele și adaugă o trăsătură proprie („Sunt Andrei și îmi place să dansez”). Apoi ceilalți trebuie să repete numele și trăsătura pentru fiecare membru. Poate fi și un joc cu fotografii vechi de familie!
- Ascultarea activă în conversație – Faceți un „joc de conversație” în care unul povestește o întâmplare recentă, iar altul o reformulează și pune întrebări. Se inversează rolurile. E util după conflicte sau pur și simplu la cină.
Jocuri sociale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale
Dezvoltarea inteligenței emoționale îi ajută pe copiii să-și recunoască și să-și gestioneze emoțiile într-un mod sănătos. Prin jocuri sociale, aceștia învață să identifice sentimentele, să-și exprime furia în siguranță și să rezolve conflictele cu calm. Iată câteva activități care îi sprijină să crească emoțional și să-și îmbunătățească relațiile cu cei din jur.
- Identificarea sentimentelor – Fiecare alege o emoție și o desenează sau mimează. Ceilalți ghicesc. Apoi discutați despre situații când v-ați simțit așa. Se poate juca și la finalul unei zile: „Cum m-am simțit azi și de ce?”.
- Eliberarea furiei în siguranță – Fiecare membru împărtășește ce îl enervează și ce strategie folosește pentru a se calma. Se pot exersa tehnici împreună (respirație, lovit perne, ieșit afară la aer).
- Rezolvarea conflictelor cu calm – Folosiți mici scenarii reale (ex: „cine a lăsat jucăriile în sufragerie?”). Un membru reacționează furios, altul calm. Apoi discutați: ce versiune e mai eficientă?
Jocuri pentru învățarea cooperării și colaborării
Jocurile care încurajează cooperarea și colaborarea îi ajută pe copii să lucreze împreună, să asculte și să ia decizii în echipă. Prin activități distractive, ei învață să se sprijine reciproc, să negocieze și să-și atingă obiectivele comune. Iată câteva jocuri care stimulează aceste abilități esențiale pentru viața socială și familială.
- Cooperarea – Leagă gleznele a doi membri ai familiei cu o eșarfă moale sau o bandă elastică largă (fără să strângă prea tare) și provoacă-i să meargă împreună de la un punct de start până la unul de finish, pe care să-l marcați împreună. Dacă aveți curte, folosiți-o pentru mai mult spațiu și siguranță. Dacă nu, alegeți o cameră cu podea netedă, fără obiecte pe jos și cu suficient spațiu, astfel încât să se poată mișca fără riscul de a se lovi.
- Luarea deciziilor împreună – Imaginați că aveți o sumă de bani (fictivă sau reală) și decideți împreună ce ați face cu ea (cină specială, excursie, donație). E un exercițiu grozav de ascultare și negociere.
- Construirea unui turn – Folosiți bețișoare, plastilină sau cuburi de construit. Lucrați în echipă 2 câte 2 sau toți împreună. Cine construiește cel mai înalt turn care nu cade?
Jocuri pentru rezolvarea constructivă a conflictelor
Prin jocuri și exerciții, copiii învață să găsească compromisuri, soluții „câștig-câștig” și să-și ceară scuze sincer, dezvoltând empatia și responsabilitatea emoțională. Iată câteva activități care îi ajută să gestioneze conflictele într-un mod pozitiv și sănătos.
- Compromisul – Luați o situație recentă de conflict (ex: ce emisiune să urmăriți). Discutați și găsiți o soluție în care toți câștigă (ex: alternați, folosiți timer, căutați un film comun).
- Soluții câștig-câștig – Provocați fiecare membru al familiei să vină cu o soluție „câștig-câștig” la un conflict inventat (ex: „Mama vrea liniște, copilul vrea muzică tare”). Învățați cum să faceți compromisuri pozitive.
- A-ți cere scuze – Exersați replici de scuze sincere și empatice. Faceți scenarii fictive sau reale. Bonus: fiecare își cere scuze pentru o greșeală mică făcută recent și spune ce a învățat. Puteți folosi ca exemolu structura următoate: „Îmi pare rău că [ce-ai făcut]. Știu că asta te-a [supărat/deranjat/etc.]. Am învățat că trebuie să [ce-ai învățat să faci altfel] și o să încerc să fiu mai atent/ă data viitoare.”
Jocuri pentru respect și responsabilitate
Respectul și responsabilitatea se învață prin exemple, dar și prin jocuri care dau sens acestor valori în viața de zi cu zi. Atunci când copiii înțeleg cum să-și respecte familia, să accepte consecințele și să contribuie la reguli comune, devin mai implicați și mai empatici. Iată câteva activități care încurajează comportamente pozitive și responsabilitate în familie.
- Respectarea celorlalți – Jucați scenete în care cineva este respectuos vs. lipsit de respect. Schimbați rolurile. Discutați ce comportament v-a făcut să vă simțiți bine și de ce.
- Acceptarea consecințelor – Fiecare povestește o dată când a învățat ceva după ce a suportat o consecință. Discuția se poate încheia cu „Ce aș face diferit data viitoare?”
- Reguli de aur acasă – Creați împreună un „Afiș al Regulelor de Aur” pentru casă (ex: „Ascultăm unii pe alții”, „Spunem Te rog și Mulțumesc”). Desenați-l și lipiți-l la vedere.
Jocuri pentru încredere în sine și prietenie
Încrederea în sine și abilitatea de a construi prietenii sănătoase îi ajută pe copii să se simtă apreciați, înțeleși și capabili să facă alegeri bune. Prin jocuri simple și conversații ghidate, copiii învață cum să fie prieteni buni, să gestioneze situațiile dificile și să se exprime cu încredere. Iată câteva activități care le întăresc stima de sine și relațiile cu cei din jur.
- A fi un prieten – Fiecare spune 3 lucruri frumoase despre alt membru al familiei. Poate fi și în scris – lăsați bilețele pe pernă sau în cutia de prânz. Sau faceți un „panou al complimentelor”!
- A fi un bun „sportiv” – Discutați cum reacționați când pierdeți (ex: la un board game). Exersați replici de „bun sportiv” (ex: „Ai jucat foarte bine!”). Ajută la reglarea frustrării.
- Presiunea grupului – Discută despre situații în care copilul ar putea simți presiune de la alți copii sau online. Exersați împreună cum să spună „Nu” ferm, dar politicos. Părinții pot da și exemple din copilăria lor.
Dezvoltarea empatiei la copii: fundația abilităților sociale

Empatia este una dintre cele mai importante abilități sociale pe care un copil le poate dezvolta, fiind esențială pentru relații sănătoase și pentru adaptarea în societate. Empatia reprezintă capacitatea de a înțelege și de a simți emoțiile altor persoane, punându-te în locul lor și reacționând cu compasiune și grijă. Dezvoltarea empatiei la copii nu doar că îi ajută să fie mai buni prieteni sau colegi, ci le oferă o bază solidă pentru gestionarea conflictelor, colaborare și comunicare eficientă.
De ce este importantă empatia?
- Sprijină relațiile sociale: Copiii empatici reușesc să formeze prietenii mai ușor, să fie acceptați în grupuri și să evite conflictele majore.
- Reducere a comportamentelor negative: Studiile arată că empatia scade riscul de bullying, agresivitate sau excludere socială.
- Crește reziliența emoțională: Un copil empatic poate gestiona mai bine propriile emoții și reacționează cu înțelegere față de dificultățile altora.
- Promovează cooperarea: Empatia îi ajută pe copii să colaboreze, să împartă și să lucreze eficient în echipă.
Cum putem cultiva empatia la copii?
- Fiți modele de empatie: Copiii învață imitând adulții. Arătați-le cum să asculte activ, să valideze emoțiile celorlalți și să ofere sprijin când cineva este trist sau supărat.
- Discutați despre emoții: Folosiți povești, filme sau întâmplări reale pentru a întreba copilul: „Cum crezi că s-a simțit acel personaj?” sau „Ce ai face tu în locul lui?”
- Încurajați exprimarea emoțiilor: Ajutați copilul să-și recunoască și să-și exprime propriile sentimente, dar și să observe emoțiile celorlalți.
- Jucați jocuri de rol: Puneți copilul în situații imaginare în care trebuie să ajute sau să consoleze pe cineva. Aceste exerciții dezvoltă înțelegerea și răspunsul empatic.
- Implicați copilul în activități de voluntariat: Participarea la acțiuni de ajutorare îi învață pe copii să observe nevoile altora și să ofere sprijin concret.
Provocări în dezvoltarea aptitudinilor sociale și cum să le depășim
Mulți copii au dificultăți în a-și dezvolta abilitățile sociale. E important să recunoaștem aceste probleme și să le abordăm corect pentru a-i ajuta cu adevărat.
- Timiditatea îi face pe unii copii să fie reticenți să înceapă conversații sau să se integreze în grupuri noi. Ei au nevoie de sprijin pentru a se simți în siguranță în astfel de situații.
- Anxietatea socială îi poate face să evite complet interacțiunile, din teama de a nu fi judecați sau criticați. În acest caz, este necesară o intervenție specializată.
- Problemele de comunicare, cum ar fi întârzierile de limbaj sau tulburările de vorbire, îi împiedică să se exprime și să înțeleagă ce spun ceilalți.
- Copiii cu tulburări din spectrul autist pot întâmpina dificultăți mari în socializare și au nevoie de ajutor constant și specializat.
Cum îi ajutăm?
- Oferă-le sprijin emoțional și asigură-te că se simt în siguranță să-și exprime sentimentele.
- Încurajează-i să socializeze treptat, în medii mici și controlate, pentru a-și crește încrederea.
- Învățarea abilităților sociale trebuie să fie clară și practică: folosește jocuri de rol, povești sau clipuri video.
- Laudă orice progres, oricât de mic, pentru a-i motiva să continue.
- Când dificultățile sunt mari, cere ajutor de la specialiști (psihologi, terapeuți).
- Colaborează cu școala pentru a crea un mediu prietenos și de sprijin.
Tehnologia și aptitudinile sociale ale copiilor

Tehnologia are un impact dublu asupra socializării copiilor. Poate fi o piedică, dar și un ajutor – dacă o folosim corect.
- Poate fi un mod prin care copiii care se simt incomod față în față să găsească prieteni și să comunice.
- Jocurile online multiplayer și platformele de socializare pot încuraja cooperarea și legarea de prietenii.
- Important este să stabilim limite clare de timp pentru activitățile digitale și să monitorizăm ce fac online pentru a-i proteja.
- Tehnologia poate fi folosită și creativ, pentru exprimare artistică sau pentru a învăța despre alte culturi.
Folosind tehnologia responsabil, îi ajutăm pe copii să își dezvolte aptitudini sociale moderne, să păstreze conexiuni reale și să se descurce bine atât în lumea digitală, cât și în cea reală.
FAQ – Cele mai comune întrebări despre abilitățile sociale la copii
Pentru că acest subiect este destul de vast și greu de acoperit în totalitate, am pregătit în continuare câteva întrebări care apar destul de des în mintea părinților atunci când aud de dezvoltarea abilităților sociale la copii.
Ce cauzează lipsa abilităților sociale la copii?
Lipsa abilităților sociale poate apărea din mai multe motive: dacă un copil petrece prea mult timp singur, dacă nu are ocazii să interacționeze cu alți copii, dacă întâmpină dificultăți emoționale (frică, timiditate, anxietate) sau dacă mediul în care trăiește nu îi oferă un model sănătos de relaționare. Uneori, pot exista și cauze medicale sau neurodezvoltare, dar de cele mai multe ori, cu răbdare și sprijin, aceste abilități pot fi învățate.
La ce vârstă își dezvoltă copiii abilitățile sociale?
Abilitățile sociale încep să se formeze încă din primele luni de viață, prin contactul cu părinții și familia. La 1-2 ani, copiii învață să împartă atenția și să imite comportamente simple. Până la 3-5 ani, încep să înțeleagă mai bine regulile jocului și să interacționeze cu alți copii. Dezvoltarea continuă pe tot parcursul copilăriei, iar în școală aceste abilități se perfecționează constant.
Pot învăța copiii abilități sociale doar acasă?
Nu doar acasă, dar familia este punctul de plecare. Ce învață acolo, va exersa la grădiniță, școală sau în parc. Tu ești modelul lui – felul în care vorbești și te porți va fi copiat.
Dacă nu mă pricep, unde pot cere ajutor?
Poți apela la un consilier școlar, un psiholog pentru copii sau poți înscrie copilul într-un atelier de dezvoltare personală. Important este să nu te simți singur(ă) în acest proces.
Ce fac dacă copilul meu este timid?
Timiditatea nu e o problemă, dar copilul are nevoie de încurajare blândă. Nu-l forța, dar oferă-i ocazii mici și sigure să interacționeze: joacă cu un prieten, activități în grup sau jocuri de rol acasă.
Nu uita că fiecare copil este unic și are nevoie de sprijin personalizat. Prin eforturi constante și o abordare pozitivă, poți contribui semnificativ la dezvoltarea socială armonioasă a copilului tău, pregătindu-l pentru o viață plină de relații împlinitoare și succes.
Sursa foto: Freepik
Resurse:
- Dezvoltarea abilităților sociale la copii: dovezi neuronale și comportamentale pentru elaborarea modelelor cognitive: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4586412/
- 101 moduri de a învăța copiii aptitudini sociale https://www.22q11ireland.org/wp-content/uploads/2020/08/101_Ways_Teach_Children_Social_Skills.pdf
- Ghidul suprem al aptitudinilor sociale: arta de a vorbi cu oricine https://www.iwillteachyoutoberich.com/wp-content/uploads/ultimate-guide-to-social-skills.pdf
